oftalmolog1

Ce este oftalmologia?

Oftalmologia este ramura medicinei care se ocupă cu anatomia, fiziologia, tratamentul și chirurgia ochilor, inclusiv zonele adiacente. În timp ce oftalmologia este o disciplină bine definită în medicină, exista si sub-specialități ale acesteia, cele mai comune fiind următoarele:

  • Oftalmologie pediatrică – pentru tratarea tulburărilor oculare ale sugarilor și copiilor mici, inclusiv strabism (ochi nealiniați)
  • Neuro-oftalmologie – se ocupă de tulburările de vedere cauzate de probleme ale sistemului nervos, în special ale creierului
  • Patologia oftalmologică – implică diagnosticarea stării neoplazice a ochiului (cunoscută și ca patologie chirurgicală sau oftalmologie chirurgicală)
  • Oncologie oculară, o subspecializare axată în principal pe tumorile oculare și cancerul ochiului sau părților acestuia

Oftalmologii sunt diferiți de optometriști și opticieni. Optometriștii sunt autorizați să practice optometria (nu medicina), care implică examinarea ochiului numai în scopul diagnosticării anomaliilor vederii și prescrierea de lentile corective. Un optician, pe de altă parte, are abilități tehnice pentru a verifica și a monta lentilele și ramele de ochelari. Cunoștințele și expertiza lor cu privire la îngrijirea și tratamentul ochilor sunt limitate în comparație cu oftalmologii.

Care sunt principalele afecțiuni de care se ocupă oftalmologia?

Printre afecțiunile comune tratate de oftalmologi se numără:

  • Ambliopie sau „ochi leneș”
  • Astigmatismul, o afecțiune comună care provoacă vedere încețoșată
  • Cataracta, o afecțiune caracterizată prin cristalin tulbure (poate duce la deficiențe de vedere)
  • Cancerul ocular
  • Conjunctivită, o infecție comună a ochiului
  • Distrofia corneeană, o afecțiune oculară rară, moștenită și progresivă care afectează corneea ambilor ochi
  • Retinopatie diabetică, afectarea vaselor optice ale retinei ca o complicație a diabetului
  • Ochi uscați cauzați de incapacitatea de a produce suficiente lacrimi
  • Cancer de ochi, inclusiv melanomul intraocular, limfomul și retinoblastomul
  • Glaucom, o afecțiune caracterizată prin afectarea nervului optic
  • Hipermetropie
  • Degenerescența maculară, degradarea maculei
  • Miopie
  • Presbiopia, o afecțiune legată de vârsta
  • înaintată, care face mai dificilă vederea obiectelor aflate in apropiere
  • Dezlipire de retină, care poate duce la pierderea vederii
  • Strabismul, o tulburare a mișcării ochilor
  • Uveita, un grup de boli oculare care distrug țesutul ocular, inclusiv retina, cristalinul și nervul optic

Când ar trebui să apelezi la un oftalmolog?

Este recomandat sa apelezi la un oftalmolog dacă ai factori de risc pentru boli oculare sau te confrunți cu oricare dintre simptomele de mai jos:

  • Vedere redusă, distorsionată, blocată sau dublă
  • Plutitoare vizuale, caracterizate prin pete, sfori sau fulgerări de lumină
  • Un voal vizual care blochează vederea normală
  • Traumatism ocular
  • Leziuni oculare sau durere
  • Ochi bulbucați
  • Lăcrimare excesivă
  • Anomalii sau probleme ale pleoapelor
  • Vederea de cercuri colorate sau halouri în jurul luminilor
  • Ochi nealiniați
  • Ochi roșii
  • Pierderea vederii periferice

Adulților cu vârsta peste 40 de ani li se recomandă să consulte un oftalmolog pentru screening-ul de rutină al bolilor oculare, chiar dacă nu se observă niciun simptom.

O persoană poate avea nevoie de îngrijiri de urgență de la un oftalmolog dacă simptomele sale includ:

  • pierderea sau modificările bruște ale vederii
  • durere oculară bruscă sau severă
  • leziuni oculare

De asemenea, o persoană poate primi o trimitere la un oftalmolog dacă are afecțiuni sau factori care pot crește riscul de afecțiuni oculare, cum ar fi:

  • tensiune arterială crescută
  • Diabet zaharat (tip I sau II)
  • antecedente familiale de afecțiuni oculare
  • HIV
  • Probleme oculare legate de boala tiroidiană (boala Graves)

Cum se desfășoară o consultatie de oftalmologie?

În timpul consultatiei de oftalmologie, medicul va adresa o serie de întrebări pacientului cu privire la simptomele actuale și istoricul medical. Oftalmologul va examina apoi ochii în funcție de următorii factori:

  • Acuitate vizuală
  • Refracție – indiferent dacă pacientul are nevoie de ochelari de vedere sau lentile de contact
  • Sănătatea și funcția pleoapelor
  • Coordonarea mușchilor oculari
  • Răspunsul pupilei la lumină
  • Vedere periferică
  • Presiune intraoculară
  • Secțiunea anterioară, interioară și din spate a ochiului

În funcție de simptomele pacientului și de rezultatele analizelor, medicul oftalmolog va decide care este cel mai potrivit tratament pentru a îmbunătăți funcția ochilor sau pentru a preveni agravarea simptomelor actuale. Printre posibilele tratamente pentru afecțiunile oculare se numără ochelarii de vedere sau lentilele de contact pentru corectarea vederii și medicamentele, cum ar fi pastilele sau picăturile pentru ochi. Problemele avansate ale ochilor vor necesita o intervenție chirurgicală cu laser sau alte proceduri de tratament chirurgical. În unele cazuri, este posibil ca pacientul să fie îndrumat către un alt specialist pentru investigații suplimentare.

oftalmolog1 oftalmolog2 oftalmolog3 oftalmolog4 oftalmolog5 oftalmolog6
oftalmolog1 oftalmolog2 oftalmolog3 oftalmolog4 oftalmolog5 oftalmolog6

întrebări frecvente

Dacă nu ai fost până acum la o consultație optometrică, îți vom explica ce presupune testarea vederii și la ce să te aștepți:

  • Consultația durează, de obicei, între 15 și 30 de minute;
  • La început, vei avea o discuție cu optometristul despre motivul pentru care te afli la consult, simptome oculare pe care le-ai avut în ultimul timp etc.;
  • Specialistul îți va măsura automat dioptriile cu un aparat neinvaziv și care nu provoacă disconfort.
  • Îți va spune, pas cu pas, tot ce trebuie să faci; Pentru testarea acuității vizuale și stabilirea dioptriilor, dacă este cazul, vei citi cu voce tare litere și cifre de pe un panou;
  • Optometristul te poate ajuta cu sfaturi pentru îngrijirea ochelarilor, igienizarea și aplicarea lentilelor de contact, relaxarea vederii când lucrezi multe ore la calculator etc.

Dacă vezi încețoșat de aproape, la depărtare sau intermediar, optometristul îți va prescrie ochelari de vedere potriviți pentru tine, în funcție de defectul de vedere și de nevoile tale:

  • Ochelarii cu lentile monofocale corectează miopia (dioptrii cu minus) și hipermetropia (dioptrii cu plus);
  • Cei progresivi sunt utili pentru prezbiopie – oferă o vedere bună de aproape, la depărtare și la distanțe intermediare;
  • Astigmatismul este corectat cu ochelari cu lentile cilindrice, personalizate în funcție de valorile pentru cilindru (CIL) și AX.

Chiar dacă nu ai probleme de vedere, este recomandat să mergi periodic la consultații optometrice de rutină. În acest fel, poți descoperi precoce afecțiunile oculare care nu au manifestări evidente sau sunt asimptomatice.

Dacă porți ochelari de vedere sau lentile de contact și dioptriile tale se modifică, trebuie să refaci consultul optometric după 6-12 luni. Vei obține o nouă prescripție optometrică, astfel încât afecțiunea oculară să fie corectată eficient și tu să vezi cât mai bine.

În schimb, dacă dioptriile tale s-au stabilizat, te poți programa la consultații optometrice la fiecare 2-3 ani, pentru testarea vederii. De asemenea, tratamentele aplicate lentilelor își diminuează din eficiență cu trecerea timpului, iar suprafața acestora se poate zgâria și degrada. Din aceste motive, ochelarii trebuie reînnoiți periodic.

Vino în showroomurile Lensa pentru consultații optometrice gratuite și beneficiază de recomandările unui specialist. Alege cele mai bune metode de corecție a vederii tale și ai grijă de sănătatea și confortul ochilor tăi!

.